Usor usor toti puii zboara!
De cateva zile, de cand Andy merge pe bicicleta parca e alt baietel. Pare mare.
Se plimba cu baietii mari pe toata faleza, fara mine.
Merge altfel. Parca si fatuca i s-a schimbat.
Nu stiu daca asta e doar in mintea mea sau chiar si-a schimbat identitatea pentru ca are autonomie mai mare.
Ceva s-a schimbat la el.
Eu simt sa trag de ultimele zile de vara. Simt ca vine toamna si va zbura.
Seara la culcare ii citesc mai rar “Lupul cel mare si lupul cel mic”, fara sa trec mai multe pagini. Sa mai trag un pic de copilarie.
Imi umplu sufletul cu mirosul lui de laptic sa imi ajunga pentru tot restul vietii.
Ii imbratisez corpusorul moale si imi lipesc buzele de burtica, manute si piciorusele grasune!
Baietelul meu e aproape baiat. Simt ca acum e trecerea.
Vara in care Andy a devenit baiat!
Vara in care mama a trebuit sa invete sa fie iar independenta!
